Fiind un om cu mult bun simt in mine, ma dereanjeaza pe parcursul unei zile, unei saptamani sau unei luni, mai multe lucruri care mi se intampla, probabil, cand imi este lumea mai draga. Asa ca, pentru a nu-mi mai enerva nervii, pe care am hotarat sa ii numesc colonia Tikki, am sa imi deschid acest blog, ca sa vada, cine are chef sa vada, ce ma enerveaza pe mine. Sau ce ma bucura.
Mai demult, in vremuri nebune si bune, am avut un blog pe care ma distram impreuna cu colegii de birou. Era numai al nostru. Intr-o zi, dupa o groaza de nebunii enumerate, blogul a murit, brusc, pentru ca lumea se mai maturizeaza uneori si se apuca de lucruri serioase (ca de exemplu gatit, facut copii, frecat pardoseli). A ramas in stand by, acolo undeva in lumea blogurilor incepute si uitate.
De atunci sufar enorm, ma tavalesc pe jos de plans si sparg un set de farfurii chinezesti atunci cand imi trece ceva prin cap si nu am unde sa scriu.
Trebuie sa ii multumesc unui domn, de pe un site de de stiri, care isi zice fierinte, pentru ca m-a enervat asa de tare pe un subiect, incat am zis gata! E timpul pentru un blog.
Asa ca primul post, primul e dupa acela de introducere, adica nu asta ci cel care urmeaza, care vine imediat ce il termin pe acesta ii este dedicat domnului.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu