vineri, 17 iulie 2009
miercuri, 15 iulie 2009
Trend "plasticos"
Dupa pitzipoanca.org, care este o sursa de ras pentru zilele negre, se pare ca s-a lansat un trend pe care l-as numi "nu ne plac pitzipoancele". De la Mircea Radu, la Neatza cu Razvan si Dani pana la Vama care a lansat noul single, pe aceasi tema, "E plin de fete" cu toti blameaza acest nou gen al "sexului frumos" (mai bine zis sexul "plasticos"). Cu toate astea, domnisoarele cu pricina se incapataneaza sa apara ca ciupercile dupa ploiae oriunde arunci un ochi. Asta e, cand femeia stie ce vrea, nu-i mai scoti din cap nimic, nici macar cu ironie, sarcasm si glume directe.
Apropo, pe vremea cand inca locuiam acasa, si ma machiam si eu ca orice fata (trecuta de 15 ani) tata se uita uneori la mine, cum ma chinui eu cu pensulita aia mica sa trag umbre pe pleoapa. Imi zicea adesea: "auzi nu vrei sa iti aduc bidineaua din beci? cred ca merge mai repede asa". Se pare ca aceste fete au urmat sfatul glumet al tatalui meu.
Asa ca, draga tata, se pare ca ai lansat un trend fara sa vrei.
Apropo, pe vremea cand inca locuiam acasa, si ma machiam si eu ca orice fata (trecuta de 15 ani) tata se uita uneori la mine, cum ma chinui eu cu pensulita aia mica sa trag umbre pe pleoapa. Imi zicea adesea: "auzi nu vrei sa iti aduc bidineaua din beci? cred ca merge mai repede asa". Se pare ca aceste fete au urmat sfatul glumet al tatalui meu.
Asa ca, draga tata, se pare ca ai lansat un trend fara sa vrei.
marți, 14 iulie 2009
Tata & fiul la concert U2
Mai demult, cam acum o saptamana fara o zi, mi-am luat boccleuta in spate si m-am dus la concert U2. Cum am ajuns acolo, cu ce avion, sau mai bine zis, cum era sa nu ajung acolo povestim mai tarziu.
Iata-ma pe strazile din Milano. Cum am ajuns la 5 iar concertul incepea la 8, ne-am zis, caci eram mai multi (un fel de cei 3 muschetari) sa mergem sa vizitam centrul. Asa ca am luat un tramvai, foarte asemanator cu cele din tara noastra si tupa tupa in centru. Cateva piruete in piata si in Dom, doua pizza (nu la fel de bune ca cele din imprejurimile unde locuiam) mai tarziu ne-am urcat inapoi in tramvail cu nr 16 si dusi am fost catre San Siro. Calatoria a durat muuult datorita traficului Italian. Asa ca pe la 8.40 alergam in jurul lui San Siro sa gasim poarta. Control 0 la genti (adica am intrat cu aparatul foto si ce mai aveam in geanta (Haribo)) nu si la bilete, pe care le-au: scanat odata, rupt la intrare, rupt pe scari si intr-un al loc, nu imi mai amintesc unde.
Fuga, fuga pe scari, nu se mai termina, hopa se vede o lumina!
Iesim afara, ma uit in stanga, oameni pana la cer, in dreapta, oameni pana la cer, inainte si in spate- oameni pana la cer. 90.000 de oameni adunati la un loc sa vada U2. Valuri peste valuri, caci formatia nu apruse inca. Cautam locurile gasim usor (ca de aia exista o suta de milioane de porti) ne asezam. Poze, poze, poze, si concertul incepe. Cantat, urlat, aplaudat, fluierat (cine poate), poze, poze, poze.
In fata mea un om cu baitul la concert. Baiatu avea pe la 14-15 ani taica-su nu stiu ca nu prea i-am vazut fata. Cand incepe sa se insereze scoate baiatu' un spray si incepe sa se dea- pe maini, pe picioare pe fata. Spary anti-tantari. Ma loveste un miros de chimicale, ma chinui sa respir fara succes. Cel de-al treilea muschetar de langa mine avea acelasi probleme. Respira da nu intra aer in plamin ci toxine. Ne apuca rasu, cand copilu ii da spray-ul tatalui. Fas, Fas pe maini si picioare, inca o duhoare de toxine, cad pe scaun, lesin, mor, inviu (exagerez). Dupa 5 minute dipsare si duhoare.
La nici 10 minute, tatal & fiul se aseaza pe scaune. Cotrobaie fiul ce cotrobaie in ghiozdan si scoate dintr-o cutie de plastic (din alea de iti da 10 la 3 lei la Ikea) doua sandwich-uri ambalate in staniol si celofan. Unul pentru el unul pentru tata. Mananca amandoi cuminti sandwich-urile cu salam (timp in care, dupa ei, ai fi zis ca U2 s-a oprit din cantat, nu mai zice nimic, pauza), apoi se ridica din nou iar tatal se preface ca se distreaza la concert.
Nu va mai zic ca amandoi aveau tricouri identice, originale cu U2. Nice...
In fundul mintii mele s-a derulat un film. O vedeam pe sotia/mama cu coc, stand in buctarie preparand sandwichuri. Apoi le pune in rucsac le da si spray-uri anti tantar si le zice in Italiana: sa nu veniti cu ele acasa, sa va dati cu spray, ca cine stie ce tantoroi nebuni umbla pe acolo.
La intoarcere le-a controlat ghiozdanele, a vazut ca au mancat tot, a cantarit spray-ul, era folosit exact atat cat trebuie. Bravo baieti sunteti cuminti. V-ati distrat bine puisorii lui mama?
Trecand peste acest episod amuzant, concertul a fost de vis. Nu exista cuvinte care sa descrie nici macar o bucatica din ce s-a intamplat acolo, asa ca nu am sa ma chinui.
Iata-ma pe strazile din Milano. Cum am ajuns la 5 iar concertul incepea la 8, ne-am zis, caci eram mai multi (un fel de cei 3 muschetari) sa mergem sa vizitam centrul. Asa ca am luat un tramvai, foarte asemanator cu cele din tara noastra si tupa tupa in centru. Cateva piruete in piata si in Dom, doua pizza (nu la fel de bune ca cele din imprejurimile unde locuiam) mai tarziu ne-am urcat inapoi in tramvail cu nr 16 si dusi am fost catre San Siro. Calatoria a durat muuult datorita traficului Italian. Asa ca pe la 8.40 alergam in jurul lui San Siro sa gasim poarta. Control 0 la genti (adica am intrat cu aparatul foto si ce mai aveam in geanta (Haribo)) nu si la bilete, pe care le-au: scanat odata, rupt la intrare, rupt pe scari si intr-un al loc, nu imi mai amintesc unde.
Fuga, fuga pe scari, nu se mai termina, hopa se vede o lumina!
Iesim afara, ma uit in stanga, oameni pana la cer, in dreapta, oameni pana la cer, inainte si in spate- oameni pana la cer. 90.000 de oameni adunati la un loc sa vada U2. Valuri peste valuri, caci formatia nu apruse inca. Cautam locurile gasim usor (ca de aia exista o suta de milioane de porti) ne asezam. Poze, poze, poze, si concertul incepe. Cantat, urlat, aplaudat, fluierat (cine poate), poze, poze, poze.
In fata mea un om cu baitul la concert. Baiatu avea pe la 14-15 ani taica-su nu stiu ca nu prea i-am vazut fata. Cand incepe sa se insereze scoate baiatu' un spray si incepe sa se dea- pe maini, pe picioare pe fata. Spary anti-tantari. Ma loveste un miros de chimicale, ma chinui sa respir fara succes. Cel de-al treilea muschetar de langa mine avea acelasi probleme. Respira da nu intra aer in plamin ci toxine. Ne apuca rasu, cand copilu ii da spray-ul tatalui. Fas, Fas pe maini si picioare, inca o duhoare de toxine, cad pe scaun, lesin, mor, inviu (exagerez). Dupa 5 minute dipsare si duhoare.
La nici 10 minute, tatal & fiul se aseaza pe scaune. Cotrobaie fiul ce cotrobaie in ghiozdan si scoate dintr-o cutie de plastic (din alea de iti da 10 la 3 lei la Ikea) doua sandwich-uri ambalate in staniol si celofan. Unul pentru el unul pentru tata. Mananca amandoi cuminti sandwich-urile cu salam (timp in care, dupa ei, ai fi zis ca U2 s-a oprit din cantat, nu mai zice nimic, pauza), apoi se ridica din nou iar tatal se preface ca se distreaza la concert.
Nu va mai zic ca amandoi aveau tricouri identice, originale cu U2. Nice...
In fundul mintii mele s-a derulat un film. O vedeam pe sotia/mama cu coc, stand in buctarie preparand sandwichuri. Apoi le pune in rucsac le da si spray-uri anti tantar si le zice in Italiana: sa nu veniti cu ele acasa, sa va dati cu spray, ca cine stie ce tantoroi nebuni umbla pe acolo.
La intoarcere le-a controlat ghiozdanele, a vazut ca au mancat tot, a cantarit spray-ul, era folosit exact atat cat trebuie. Bravo baieti sunteti cuminti. V-ati distrat bine puisorii lui mama?
Trecand peste acest episod amuzant, concertul a fost de vis. Nu exista cuvinte care sa descrie nici macar o bucatica din ce s-a intamplat acolo, asa ca nu am sa ma chinui.
luni, 13 iulie 2009
Untul si Murphy
Ma duc la frigider. Il deschid. Caut untul. Il gasesc. E cam galben da ma rog...
Ma duc la masa. Caut un cutit. Intind un pic de unt pe paine. Pun untul pe colutul mesei...untul pica...untul se loveste de genunchiul meu... untul cade pe spate!!! Adica cu staniolul in jos! YAAYY!
Se pare ca Murphy inca doarme...puhh somnorosul! Sau poate are alt fus orar?
Ma duc la masa. Caut un cutit. Intind un pic de unt pe paine. Pun untul pe colutul mesei...untul pica...untul se loveste de genunchiul meu... untul cade pe spate!!! Adica cu staniolul in jos! YAAYY!
Se pare ca Murphy inca doarme...puhh somnorosul! Sau poate are alt fus orar?
joi, 2 iulie 2009
Meine Katze sufera de matze...
Nu's pesimista de fel, de ce as fi? In nici un caz nu vreau sa atrag pe Murphi in viata mea mai mult decat este necesar.
De fapt cred ca viata are un simt al umorului usor dubios cu tente foarte sarcastice.
Astazi s-a gandit sa imi faca mie o gluma.
Zice viata: "Hehe stiu ca a lucrat de 2 zile la zboruri si care are mailul plin de rezervari, confirmari, anulari. Ia sa dam un sut la mail, sa dea un pic pe spate! Hehe"
Si asa s-a intamplat. Mail a dat pe spate, eu am cazut sub masa. Mail nu s-a mai deschis, eu am deschis usa sa fug in lume.
Pana la urma era doar o gluma vietii, dupa un restart sanatos au revenit toate la normal: mailu' si pulsu' meu.
Ca tot ziceam de Katze:
Meine Katze sufera de matze
Doctor a venit
Katze a murit
Doctor a plecat
Katze a inviat
Cine o fi gandit-o si pe asta...nu stiu!
De fapt cred ca viata are un simt al umorului usor dubios cu tente foarte sarcastice.
Astazi s-a gandit sa imi faca mie o gluma.
Zice viata: "Hehe stiu ca a lucrat de 2 zile la zboruri si care are mailul plin de rezervari, confirmari, anulari. Ia sa dam un sut la mail, sa dea un pic pe spate! Hehe"
Si asa s-a intamplat. Mail a dat pe spate, eu am cazut sub masa. Mail nu s-a mai deschis, eu am deschis usa sa fug in lume.
Pana la urma era doar o gluma vietii, dupa un restart sanatos au revenit toate la normal: mailu' si pulsu' meu.
Ca tot ziceam de Katze:
Meine Katze sufera de matze
Doctor a venit
Katze a murit
Doctor a plecat
Katze a inviat
Cine o fi gandit-o si pe asta...nu stiu!
Cablul TV - o acadea care se topeste la apa
Afara ploua, e furtuna, mie imi place. Dar oare iara pica minunea de cablu numai pe motiv de furtuna?
miercuri, 1 iulie 2009
Mai bine plimbati ursul de lesa prin Sinaia
Intr-o dimineata devreme de tot, adica pe la pranz, dupa un sir de treburi “calcularicesti” m-am hotarat sa fac ordine. Si nu oriunde, adica in baie sau buctarie, unde se intampla sa fie ceva ordine uneori, ci in camera/grota.
Asa ca m-am echipat cu rabdare si am inceput. Ca sa nu ma plictisesc chiar de tot mi-am zis eu, sa dau drumul la TV. Dau pe un post de stiri, ca asa se poarta (oricum pe Jetix nu era nimic interesant). Hop ce vad. O jurnalista “agresata” verbal de Basescu. Stupid, da’ fie (asta e, daca nu mai se violeaza babe prin sate ce sa dea la tv). Stirea e stire ca de aia e stire, dureaza 3 minute deci ar trebui sa scap ieftin. Insa domnisoara prezentatoare anunta o emisiune pe tema asta cu 3 invitati speciali. O tanti tanara din presa, un nenea tanar din partd si inca o tanti cu nu stiu ce ocupatie interesanta. Zic “auleu” da unde e telecomanda? Telecomanda nicaieri, cine stie pe unde a fugit din cauza haosului din camera. Asa ca las pe postul ala (abia mai tarziu mi-am amintit ca TV-ul nostru are si butoane mici si simpatice care se folosesc in caz de urgenta- evadarea telecomandei, greva celor doua baterii, etc). Si uite asa am ascultat eu o ora cum Basescu i-a spus domnisoarei ca e mai rau ca securtitatea pe vremuri, ca ea defapt isi facea doar treaba, adica sa stea in nasul lui Basescu cu microfonul cand acesta se plimba cu primarul din Tulcea pe strazile Tulcene si ca etc, etc, etc. Ba nu, ca Basescu era mandru ca era ziua steagului zice domnu din partid (?!?!)
Nu o mai lungesc ca nu are rost. Trag doar concluzia. Nu prea ma intereseaza ca Basescu s-a luat de domnisoara cu pricina. Defapt de aia nu mai pot eu. Si probabil jumate de Romania. Preferam sa aud ceva interesant. De exemplu ce mai face Obama. Sau Bin Laden. Sau cum nu mai creste graul ca e seceta. Sau cum se plimba ursu prin Sinaia. Orice! Dar nu!
Asa ca m-am echipat cu rabdare si am inceput. Ca sa nu ma plictisesc chiar de tot mi-am zis eu, sa dau drumul la TV. Dau pe un post de stiri, ca asa se poarta (oricum pe Jetix nu era nimic interesant). Hop ce vad. O jurnalista “agresata” verbal de Basescu. Stupid, da’ fie (asta e, daca nu mai se violeaza babe prin sate ce sa dea la tv). Stirea e stire ca de aia e stire, dureaza 3 minute deci ar trebui sa scap ieftin. Insa domnisoara prezentatoare anunta o emisiune pe tema asta cu 3 invitati speciali. O tanti tanara din presa, un nenea tanar din partd si inca o tanti cu nu stiu ce ocupatie interesanta. Zic “auleu” da unde e telecomanda? Telecomanda nicaieri, cine stie pe unde a fugit din cauza haosului din camera. Asa ca las pe postul ala (abia mai tarziu mi-am amintit ca TV-ul nostru are si butoane mici si simpatice care se folosesc in caz de urgenta- evadarea telecomandei, greva celor doua baterii, etc). Si uite asa am ascultat eu o ora cum Basescu i-a spus domnisoarei ca e mai rau ca securtitatea pe vremuri, ca ea defapt isi facea doar treaba, adica sa stea in nasul lui Basescu cu microfonul cand acesta se plimba cu primarul din Tulcea pe strazile Tulcene si ca etc, etc, etc. Ba nu, ca Basescu era mandru ca era ziua steagului zice domnu din partid (?!?!)
Nu o mai lungesc ca nu are rost. Trag doar concluzia. Nu prea ma intereseaza ca Basescu s-a luat de domnisoara cu pricina. Defapt de aia nu mai pot eu. Si probabil jumate de Romania. Preferam sa aud ceva interesant. De exemplu ce mai face Obama. Sau Bin Laden. Sau cum nu mai creste graul ca e seceta. Sau cum se plimba ursu prin Sinaia. Orice! Dar nu!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)